În perioada 24-25 septembrie curent, oficiul din Paris al OECD a găzduit o întrunire de planificare pe tema "Inventarierea subvenţiilor în secorul energetic al ţărilor Parteneriatului Estic". Reprezentanţii Armeniei, Azerbadjanului, Belorusiei, Georgiei, Republicii Moldova şi Ucrainei au prezentat situaţia actuală a subvenţiilor respective în ţările lor şi au discutat despre măsurile ce trebuie luate în vederea îndeplinirii angajamentelor Rio+ privind reducerea emisiilor şi a consumului de energie electrică, produse petroliere şi gaze.
Republica Moldova a fost reprezentată de către Mihai Roşcovan, Managerul proiectului PNUD-GEF "Reforma fiscală de mediu". În alocţiunea sa, Roscovan a menţionat că Moldova este cea mai avansată ţară din Parteneriatul Estic în ceea ce priveşte evaluarea subsidiilor energetice şi a impactului eliminării acestora în viitorul apropiat. În cadrul Proiectului Refoma Fiscală de Mediu a fost realizat studiul "Subvențiile în energetică şi schimbările climatice în Republica Moldova", în care se arată că subvențiile pentru energie, prin încurajarea utilizării combustibililor fosili și descurajarea producerii combustibililor cu conținut redus de carbon, pot duce la creșterea emisiilor de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră. Simularea empirică arată că reducerea emisiilor, ca urmare a eliminării subvențiilor care încurajează consumul de energie fosilă, ar putea fi semnificativă. În plus, reforma în acest domeniu ar putea aduce beneficii economice majore, la costuri sociale suportabile.
Potrivit estimărilor, excluderea ratelor reduse de TVA prin subventionarea gospodariilor casnice la plata gazelor naturale şi la energie electrică ar aduce un surplus la Bugetul naţional anual în valoare de peste 700 milioane lei. Consumul anual de gaze se va reduce cu aproape 3 milioane m3, iar consumul de energie electrică - cu 31 milioane kWh. Emisiile gazelor cu efect de seră se vor reduce cu peste 20 mii Mg anual.
Totodată, ca urmare a acestei reforme, facturile gospodăriilor casnice ar putea să crească cu 10%. De aceea este necesară o abordare diferenţiată a politicilor, în special de acordare a ajutorului social păturilor vulnerabile. De asemenea, sporirea ratei TVA ar putea induce un impact adiţional asupra mediului, prin creşterea nivelului de utilizare a altor carburanţi fosili pentru încălzire drept substituent al gazului, care este mai scump (cum ar fi cărbunele de o calitate proastă sau lemnul). Utilizarea unor astfel de carburanţi nu doar că nu va reduce emisiile de CO2, ci ar putea duce la sporirea nivelelor altor tipuri de poluare. Deşi lemnul (biomasa) este considerat neutru în ceea ce priveşte emisiile de CO2, nivelul emisiilor altor poluanţi (pulberii în suspensie, benzopiren) drept rezultat al arderii cazanelor locale este semnificativ.
În baza analizelor efectuate, un pachet adecvat de reforme în domeniul subvenţiilor în sectorul energetic din Moldova ar trebui să prevadă: sporirea ratelor accizelor pentru carburanţii auto, în special pentru motorină; introducerea accizului pentru gaz natural, cărbune şi electricitate; ajustarea TVA pentru energie (electricitate şi gaz natural) la nivelul standard de 20%, precum si implementarea unei politici tarifare care să facă diferenţa între tarifele mai mici pentru consumatorii care utilizează gazul pentru încălzire şi tarifele mai mari pentru cei conectaţi la reţeaua centralizată de aprovizionare cu agent termic; utilizarea sporirii veniturilor fiscale pentru a crea o schemă de subvenţii mai bine orientate, care să ofere posibilitate gospodăriilor cu venituri mici să achite facturile pentru energie şi să investească în economii de energie.
Totodată, pentru îmbunătăţirea eficienţei economice şi de mediu, Mihai Roşcovan a menţionat că se impune implementarea unor politici prioritare, cum ar fi: aplicarea criteriilor de mediu în schemele de subvenţii pentru energie regenerabilă; analiza posibilităţii de a extinde taxele de mediu pentru a cuprinde instalaţiile medii şi mici de ardere; perfectionarea procedurilor de achizitii publice pentru cărbune, în special de acordat o atenţie mai sporită preţului şi calităţii contractelor de achiziţii publice a cărbunelui; asigurarea recuperării depline a costului în politicile ANRE de reglementare a preţului, permiţând investiţii care să sporească eficienţa şi performanţa de mediu, dar şi să ofere stimulente pentru reducerea costului în aprovizionarea cu energie; continuarea eforturilor pentru eliminarea inter-subvenţiilor şi a neachitării facturilor pentru energie; pregătirea unui plan de actiuni clar şi credibil pentru implementarea reformelor şi încurajarea producătorilor de energie, a distribuitorilor de energie şi a gospodăriilor să întreprindă măsuri de eficienţă energetică.
Prezentarea provocărilor şi oportunităţilor, dar şi a planurilor de reformă pentru fiecare ţară se va face la Summitul COP 21 care va avea loc la Paris până la sfârşitul acestului an.
Amintim că Proiectul PNUD-GEF "Consolidarea capacităţilor de implementare a reformei fiscale de mediu pentru a realiza priorităţile ecologice naţionale şi globale" este implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în Republica Moldova şi Ministerul Mediului al Republicii Moldova, cu sprijinul financiar al Fondului Global de Mediu (GEF).