Pericolul care ar trebui să ne unească. Pentru poluarea mediului vor plăti și generațiile viitoare

Nu este o noutate să spunem că starea mediului din R. Moldova este critică. Problemele de mediu cu care ne confruntăm astăzi au rădăcini adânci și vechi, ele ne-au rămas ca „moștenire" de la regimul sovietic.

Cei în vârstă mai țin minte complexele și fermele zootehnice megalomane de pe timpul lui Bodiul, care nu aveau nicio „acoperire" din punct de vedere ecologic, dimpotrivă, erau profund nocive pentru mediu și pentru sănătatea locuitorilor. Sau depozitele de chimicale, ultimele stocuri așteptând fonduri europene și asistență financiară de la NATO pentru a fi transportate la întreprinderile de incinerare a deșeurilor...

Astfel, ne putem „lăuda" cu faptul că țara noastră ocupă unul din ultimele locuri din Europa la capitolul puritatea apelor freatice şi a celor de suprafaţă, ritmurile sporite de degradare a solurilor, pădurilor şi spaţiilor verzi din zonele urbane. 

Majoritatea activelor de mediu sunt bunuri publice care au o valoare evidentă, dar nu sunt schimbate pe piețe (de exemplu, aer curat, apă curată, resurse piscicole, ecosisteme etc.) și, prin urmare, nu apare niciun preț pentru a semnala deficitul relativ. Reforma fiscală de mediu poate atribui un astfel de preț care să reflecte deficitul. 

Activitățile economice generează poluare și deșeuri care duc la anumite costuri în sarcina altora - „externalizate" (de exemplu, creșterea costurilor de sănătate din cauza poluării aerului asociate cu bolile respiratorii). Reforma fiscală de mediu poate aduce o contribuție la „internalizarea" unor astfel de costuri „externe". În acesta context, ministrul Mediului în exercițiu, Sergiu Palihovici, a declarat la conferința organizată cu ocazia Zilei Mediului că „Prin semnarea și ratificarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, țara noastră și-a asumat angajamente de implementare a unor mecanisme și instrumente de mediu noi, și o gândire durabilă pe termen lung în elaborarea politicilor publice. Reforma fiscală de mediu, care va aduce beneficii sporite pentru mediu la nivel național și global, prin adoptarea unor subvenții, taxe, amenzi, impozite selectate și a altor instrumente fiscale adecvate, va avea o contribuție importantă la realizarea acestor obiective".

Reforma fiscală de mediu

Reforma fiscală de mediu este un subiect discutat aprins, îndeosebi în țările cu aspirații europene. Ministerul Mediului cu asistența și suportul financiar al Facilității Globale de Mediu și PNUD implementează de mai mult timp proiectul „Reforma fiscală de mediu". În cadrul acestuia, în perioada 2-3 iulie 2015 a fost organizat un atelier de instruire, cu tema „Contextul instrumentelor economice ale politicii de mediu". Lucrările atelierului au fost inaugurate de managerul proiectului, Mihai Roşcovan, care a făcut o prezentare generală a principiilor şi obiectivelor reformei.

Potrivit lui Mihai Roșcovan, proiectul are două obiective principale, şi anume: de a susţine Guvernul în implementarea angajamentelor de protecţie a mediului şi de a crea o platformă durabilă pentru implementarea Reformei Fiscale de Mediu, care va fi integrată cu documentele de politici şi strategii ale diferitelor sectoare.

„Reforma fiscală de mediu este destul de complexă, complicată şi, deocamdată, neînţeleasă atât de factorii de decizie, cât şi de cetăţenii de rând. Reforma nu este populară, deoarece aduce atingeri multora și necesită schimbări structurale esenţiale în cele trei domenii: mediu, social şi economic, foarte importante pentru cetăţeni. Totodată, este o reformă necesară, fără aceasta nu vom putea îndeplini angajamentele asumate pe plan internaţional", a mai spus Mihai Roşcovan.

Mihai Roşcovan a menţionat că, pentru implementarea cu succes a acestei reforme, este necesar de creat o platformă de dialog cu toate părţile implicate, pentru a asigura o înţelegere mai bună a problemelor legate de mediu. Cu atât mai mult cu cât aplicarea instrumentelor economice în politicile de mediu este în strânsă interdependenţă cu procesele decizionale din mai multe sectoare. 

Experiența europeană, demnă de urmat

Participanţii la atelier, care au reprezentat administraţia centrală şi cea locală, partenerii de dezvoltare şi societatea civilă, s-au familiarizat cu contextul instrumentelor economice ale politicilor de mediu atât din ţara noastră, cât şi din ţările Uniunii Europene.

Primul subiect de pe agendă l-a constituit veniturile din taxele de mediu. În cadrul acestei sesiuni au fost prezentate diverse alternative ale veniturilor pentru schemele de reciclare şi fondurile de mediu. Un alt subiect dezbătut în cadrul atelierului s-a referit la ponderea taxelor de mediu asupra finanţelor publice naţionale și modul de utilizare a fondurilor ecologice.

În cadrul atelierului a împărtășit experiența țărilor europene la acest capitol consultantul internațional Marian Mraz din Slovacia, implicat în proiectul „Consolidarea capacității pentru implementarea reformei fiscale în domeniul mediului pentru realizarea priorităților naționale și globale de mediu".

Această reformă ar urma să determine lumea să se gândească că trebuie să plătească pentru fiecare resursă pe care o folosește. Scopul final nu este doar de a colecta venituri, impozite, ci de a determina niște schimbări în comportamentul oamenilor, a ținut să sublinieze expertul internațional. 

„Reforma în sine nu înseamnă doar modificarea legislației fiscale, ci aceasta să conducă la reducerea anumitor taxe deja existente. De exemplu, impozitul pe venit este destul de mare. Se poate încerca să se reducă anumite impozite pentru a le majora pe altele. Totodată, baza fiscală trebuie elaborată în așa fel, încât să nu devină o povară mai mare. Slovacia poate servi un exemplu bun de reformă fiscală, dar nu neapărat în domeniul taxelor de mediu. În acest sens ar putea fi citate Olanda, Suedia, Danemarca. Dintre țările Europei Centrale, a existat un imbold puternic în direcția reformării fiscale în domeniul mediului în Cehia. Ceea ce le-a reușit foarte bine cehilor a fost să pună în aplicare Directiva ONU cu privire la energie", a adăugat Marian Mraz.  

Taxele de mediu în UE

În țările europene, amenzile pentru poluare sunt atât de mari, încât pentru agentul economic este mai ieftin să ia măsuri de precauție pentru a nu polua mediul decât să fie sancționat. Prin studiile efectuate, s-a dovedit că „taxele verzi" sunt eficiente în reducerea impactului asupra mediului pe care sunt vizate. În țările UE, taxele de mediu se cifrează la circa 2,3-2,45% din PIB. În 2012, în UE s-au încasat venituri de 311,6 mlrd de euro din taxele de mediu sau 6,05% din totalul de venituri. În anul următor, se preconizează ca taxele de mediu să se cifreze la 1,3 mlrd euro în Austria, 12,1 mlrd euro în Franța, 10,3 mlrd în Italia, 2 mlrd euro în România, iar în Lituania, țară comparabilă cu R. Moldova, aceasta va constitui 0,3 mlrd.